Autori: Oana-Medeea Groza & Ramona-Alessandra Felea
România este o țară cu mult potențial în aria turismului, impresionând prin peisaje unice, care îți taie respirația. Astăzi am ales să îți prezentăm județul Argeș și o parte din atracțiile sale turistice. Printre acestea se numără: Cetatea Poenari, Mănăstirea Curtea de Argeș și Transfăgărășanul.
Argeș – scurtă prezentare și istoria locului
Județul Argeș se află în regiunea de sud a României, situându-se mai precis în Muntenia. Denumirea sa provine de la râul cu același nume care îl traversează. Analizând mai în profunzime etimologia cuvântului, aflăm că hidronimul „Argeș” provine de la un termen folosit de daci, „Argessos”, care semnifică „strălucitor”.
O scurtă analiză din punct de vedere geografic relevă faptul că în județul Argeș se regăsesc o parte din cei mai înalți munți din România: Munții Făgăraș, Munții Iezer, Munții Leaota, Munții Păpușa și Munții Piatra Craiului. Astfel că Argeșul reprezintă destinația potrivită pentru împătimiții de escaladări și drumeții montane. În plus, peisajul este îmbogățit de lacurile glaciare care conferă zonei un farmec aparte.
Argeș se clasează printre județele fruntașe în domeniul industriei constructoare de mașini. Se încurajează, de asemenea, și activitățile culturale și artistice, Argeșul având numeroase muzee, teatre, case memoriale și case de cultură. Câteva exemple de astfel de instituții ar fi: Teatrul Alexandru Davila, Galeriile de Artă și de Creație, Casa Memorială a lui Liviu Rebreanu, Muzeul Pomiculturii și Viticulturii din Golești. Astfel, județul îmbogățește patrimoniul național cu numeroase edificii demne de vizitat și de o importanță deosebită.
Una dintre cele mai frumoase șosele ale Europei și, conform Top Gear, cea mai frumoasă șosea din lume, se află în România. Da, ați ghicit, este vorba de șoseaua Transfăgărășan. Drumul Național 7C străbate Munții Făgăraș din comuna Bascov și se întinde până în apropierea comunei Cârțișoara.
1. Transfăgărășan – drumul reprezentativ al județului Argeș
Transfăgărășan, drumul denumit oficial DN7C, are o lungime de 151 km și începe din comuna Bascov a județului Argeș, ajungând până la intersecția cu drumul DN1 dintre Sibiu și Brașov. Particularitatea sa este întocmai teritoriul vast pe care îl traversează, trecând prin munți la altitudini mari.
Acest drum a fost construit la cererea lui Nicolae Ceaușescu în perioada 1970 – 1974. Inițial, reprezenta mai mult un drum strategic făcut de urgență din cauza amenințării trupelor rusești care puteau ataca și bloca trecerile deja existente între Muntenia și Transilvania. Transfăgărășanul avea rolul de a lega garnizoanele Sibiului și Piteștiului.
View this post on Instagram
Drumul asfaltat străbate cei mai înalți munți ai României, Munții Făgăraș, și face legătura cu tunelul de la Lacul Bâlea la o altitudine de 2042 de metri. În clasamentul drumurilor alpine din România, Transfăgărășanul se plasează pe locul al doilea ca altitudine. Este deschis circulației între 30 iunie și 1 noiembrie, în celelalte luni fiind blocat din cauza procesului mult prea dificil și inutil al deszăpezirii. Totuși, pe timpul verii există restricții între orele 22:00-6:00 din cauza întunericului care sporește riscurile și pericolul.
Argeșul cuprinde un ansamblu impresionant de peisaje medievale și este, totodată, o provocare pentru pasionații de trasee montane sau pentru pasionații de condus care pot simți din plin adrenalina pe Transfăgărășan.
Ce obiective turistice putem vizita pe Transfăgărășan
- Mănăstirea Curtea de Argeș – cunoscută pentru legenda Meșterului Manole, datează din secolul al XVI-lea și este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale României.
- Cetatea Poenari – pentru a ajunge la cetate trebuie urcate 1480 de trepte, dar priveliștea spectaculoasă te va face să uiți de oboseală. Aceasta a avut rol de fortăreață împotriva otomanilor, dovadă stând zidurile groase de până la 3 metri.
- Barajul Vidraru – unul dintre cele mai cunoscute obiective de pe Transfăgărășan, are o înălțime de 160 de metri și a fost construit în anul 1965.
- Lacul Bâlea – cel mai cunoscut lac glaciar din România, cu o adâncime de peste 11 metri, se află într-o zonă declarată rezervație științifică, iar din apropierea lui se pot escalada Vârfurile Capra și Buteanu.
- Cascada Bâlea – cu o înălțime de 60 de metri, situată între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, se poate ajunge la ea doar prin parcurgerea unui traseu montan de aproximativ 50 de minute.
- Muzeul Etnografic Badea Cârțan – se află în comuna Cârțișoara și este dedicat cunoscutului țăran, Badea Cârțan. Acolo se pot vedea decorațiuni, unelte, icoane pictate pe sticlă din secolul XIX, dar și o gospodărie țărănească specifică acelor timpuri. La 9 kilometri de comuna Cârțișoara se află comuna Cârța. Acolo putem vizita biserica fortificată săsească, Abația Cisterciană. Mănăstirea de la Cârța datează din anul 1202.
Trasee montane în Transfăgărășan
Împătimiții drumețiilor pot găsi numeroase trasee montane în apropierea Transfăgărășanului:
- Cabana Bâlea Cascadă (1234 m) – Cabana Paltinu (2050 m)
- Cabana Paltinu (2050 m) – Vârful Vânătoarea lui Buteanu (2507 m)
- Cabana Paltinu (2050 m) – Vârful Moldoveanu (2544 m)
- Cabana Paltinu (2050 m) – Vârful Negoiu (2535 m)
- Cabana Paltinu – Vârful Paltinu (2399 m) – Vârful Iezarul caprei (2417 m) – Șaua Caprei (2315 m) – Cabana Paltinu
- Transfăgărășan – Valea lui Stan – Poiana Călugărița – Fosta Cabana Călugărița – Cascada Călugărița – Lacul Vidraru – Barajul Vidraru
Istoria Transfăgărășanului
În 1970, la decizia lui Nicolae Ceaușescu, se încep lucrările pentru un nou drum de trecere a Carpaților Meridionali. Deși existau mai multe șosele de legătură între Muntenia și Transilvania, teama unei invazii sovietice duce la inițierea imediată a proiectului „Transfăgărășan”, având rol de legare a garnizoanelor de la Pitești și Sibiu. Pe lângă rolul său strategic, se menționează ca motive:
- „deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș”,
- „folosirea mai rațională a pășunilor alpine”,
- „realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea”.
Traseul a fost schimbat de mai multe ori, din cauza condițiilor geografice și climatice. S-a lucrat pe toată perioada anului, în condiții aspre, iar tragediile nu au întârziat să apară, numărul oficial al deceselor fiind de 40.
Deschiderea oficială a Transfăgărășanului, făcută de Nicolae Ceaușescu, a avut loc în data de 20 septembrie 1974, dar lucrările nu s-au finalizat la acea dată. Au mai fost nevoie de încă câțiva ani pentru asfaltat și alte activități conexe, fiind adus în forma actuală în anul 1980.
Pentru impresionanta șosea s-au folosit:
- 290.000 de metri cubi de material pentru zidărie
- 20 de tone de dinamită
- 3,573 tone de ciment
- 89 tone oțel beton
- 24.000 de ancore
- 129 tone plase sudate
- 14.200 m² de cofraje
- 1.750 m liniari tuburi confecționate din beton
- 4.100 m liniari țeavă
- 50 tone de confecții metalice
- 6.900 m cubi nisip
- 6.000 m cubi pietriș
- 3.000 tone cribluri
- 740 lămpi pentru iluminat
Când se poate circula pe șoseaua Transfăgărășan?
Traseul este întotdeauna deschis în perioada 1 iulie – 31 octombrie. În restul anului, traseul rămâne închis pentru că vremea capricioasă nu permite circulația.
2. Cetatea Poenari din Județul Argeș
Cetatea Poenari este un monument istoric adânc impregnat de frumusețea construcțiilor medievale. Este situată chiar în vârful unui munte din județul Argeș, mai exact în apropiere de lacul Vidraru și de Centrala Hidroelectrică Vidraru.
Istoria ne dezvăluie că această fortăreață a fost concepută în primă fază în timpul domniei lui Negru Vodă, însă a fost consolidată de Vlad Țepeș, voievod care a folosit-o ca punct de refugiu și de observație. În anul 1500 apare pentru prima dată într-un document istoric redactat de regele Ungariei, Ladislau al V-lea Postumul. În urma unui cutremur de magnitudine mare, o parte din cetate se prăbușește, urmând să fie restaurată mai târziu și reamenajată în perioada comunistă cu scopul de a atrage turiști. Este cunoscută drept a doua reședință a lui Vlad Țepeș.
View this post on Instagram
Forma cetății este alungită, aceasta având 5 turnuri: 4 rotunde și unul sub formă de prismă. Pentru a ajunge la cetate, vizitatorii sunt nevoiți să urce 1480 de trepte. Pentru mulți poate părea un traseu obositor, însă se poate spune că priveliștea ce cuprinde Valea Argeșului compensează efortul depus.
3. Mănăstirea Curtea de Argeș
Această mănăstire reprezintă un edificiu ortodox situat în Curtea de Argeș. A fost construită de Neagoe Basarab între anii 1515 – 1517, pe fundațiile primei Mitropolii a Țării Românești. Este considerată cea mai valoroasă construcție de artă și arhitectură bisericească a acelei vremi. În timpul domniei lui Carol I, mănăstirea este transformată în necropolă pentru familia regală a țării. Aici se regăsesc mormintele regale ale monarhilor români și, de asemenea, moaștele Sfintei Filofteia, acestea adăugând o valoare solemnă edificiului.
View this post on Instagram
Biserica este alcătuită din trei părți principale: altar, naos și pronaos. Curtea bisericii este amenajată cu eleganță și cuprinde un peisaj liniștitor în care creștinii se bucură de darul naturii oferit de Dumnezeu. În fața intrării principale se află un agheasmatar care împodobește frumusețea mănăstirii prin decorațiunile sale atent finisate și alese. Picturile din interior au fost realizate de un pictor respectat al vremii, Dobromir din Târgoviște. Mai târziu, de restaurarea și reamenajarea edificiului se ocupă arhitectul francez André Lecomte du Noüy.
Există și numeroase legende ce au legătură cu Mănăstirea Curtea de Argeș. Cea mai cunoscută dintre acestea este cea a meșterului Manole. Legenda spune că Manole și-a zidit soția, Ana, în această clădire. Se spunea că tot ce construia pe timpul zilei se dărâma inexplicabil noaptea. Soluția acestei probleme stranii îi apare lui Manole în vis: trebuia să-și sacrifice soția pentru ca munca lui să nu se mai năruie. Astfel că, pe când Ana vine să-i aducă de-ale gurii muncitorului, acesta o zidește între pereții mănăstirii. Așa, construcția a dăinuit în timp și blestemul ce venise asupra ei s-a ridicat.
Surse:
- romania.directbooking.ro
- descopera.ro
- ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Poenari
- transfagarasan.travel/ghid/locatie/cetatea-poenari/
- transfagarasan.travel/ghid/locatie/manastirea-curtea-de-arges/
- ro.wikipedia.org/wiki/Manstirea_Curtea_de_Arges
- ro.wikipedia.org/wiki/Transfagarasan
- https://ro.https://www.libertatea.ro/lifestyle/transfagarasan-traseu-obiective-turistice-2711380
- wikipedia.org/wiki/Transfagarasan
- https://www.transfagarasan.info/
Dacă vrei să afli mai multe despre România și minunățiile pe care ni le oferă în materie de turism, citește și despre Cheile Bicazului și Lacul Sfânta Ana – 2 dintre cele mai frumoase locuri turistice din România.
