Tradiții și obiceiuri pentru sărbătorile de iarnă

Tradiții și obiceiuri pentru sărbătorile de iarnă – 5 datini păstrate din străbuni

Tradițiile și obiceiurile românilor pentru sărbătorile de iarnă uimesc până și pe cel mai înfocat turist care crede că le-a văzut pe toate. Tăierea porcului, umblatul cu capra (sau cu o mască de cap de animal), colindele ce răsună în orice casă sau magazin, împodobirea bradului și a gospodăriilor, mesele îmbelșugate ori ritualurile bisericești, toate acestea fac magie în casele și inimile noastre.

Iată 5 tradiții și obiceiuri românești, păstrate de secole, care unesc familiile și îmbunează chiar și un Grinch.

1. Pregătirea ghetuțelor în așteptarea lui Moș Nicolae

Acest obicei este, de regulă, menit să bucure copiii, dar nici adulții nu ratează ocazia de a se răsfăța cu mici cadouri. Despre Moș Nicolae știm că nu este doar o legendă, ci un personaj adevărat. Nicolae era un episcop care a ajutat un nobil sărman să își mărite cele trei fete, dăruindu-le zestrea necesară. Se spune că, într-o noapte, episcopul Nicolae a lăsat să cadă pe hornul casei sărmanului un săculeț cu aur, acesta căzând drept în șoseta spălată și pusă la uscat. De aici s-a pornit și tradiția agățării șosetei de șemineu.

În seara de 5 spre 6 decembrie, copiii din România își pregătesc ghetuțele și le așează la intrarea în casă. În ziua de Sfântul Nicolae vor găsi în ele dulciuri, fructe sau alte cadouri.

2. Tăierea porcului de Ignat

Acest obicei mai este cunoscut sub denumirea de ignatul porcului și are loc, conform tradiției, pe data de 20 decembrie. Tot în această zi este prăznuit Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu. De la numele Sfântului rezultă și denumirea de Ignat (ignis însemnând foc). Cu toate că este un ritual păgân, românii îl păstrează și îl practică fie sub formă de tradiție, fie ca prilej de umplere a cămării cu produse din carne de porc, pe care le vor consumă tot restul iernii.

3. Umblatul cu colinda

Umblatul cu colinda este, pentru mulți români, cel mai preferat obicei de iarnă. Colindele sunt cântecele care vestesc nașterea pruncului Iisus, iar în ajunul Crăciunului se obișnuiește să se meargă din casă-n casă pentru a colinda. Colindătorii sunt răsplătiți cu dulciuri, fructe sau bani.

Din categoria ritualului de colindat fac parte și cântecele Steaua sus răsare, Plugușorul sau Sorcova. Totodată, călușarii, arnăuții sau căluții simbolizează dansul tradițional românesc cu scop tămăduitor, iar aceste jocuri impresionează prin strigături și prin hainele frumos împodobite cu mărgele.

4. Masa de Crăciun

Gospodari și gospodine se întrec în preparate tradiționale românești când vine vorba de masa de Crăciun. Diferite ciorbe, preparate din carne de porc (tobă, cârnați, caltaboș), sarmale, piftie, colaci și cozonaci fac deliciul mesei de Crăciun, unde se adună familia, de la mic la mare, cu multă voie bună. Ca desert specific românesc se pregătesc „scutecele Domnului” sau turtă cu julfe. Acesta este un desert întâlnit mai cu seamă în zona Moldovei, iar ceea ce îl face atât de special sunt semințele de cânepa. Bineînțeles, rețeta originală a mai suferit modificări, iar în locul semințelor de cânepă se poate pune miez de nucă.

5. Împodobirea bradului și oferirea cadourilor

Despre tradiția bradului împodobit sunt multe povești, iar una dintre ele spune că Sfântul Bonifaciu a făcut asemănare între forma de triunghi a bradului cu Sfânta Treime, numindu-l astfel pom sfânt și devenind un simbol al credinţei creştine şi al Crăciunului în Germania.

Căutarea cadoului perfect sau împodobirea bradului aduc bucurie fiecăruia, dar și mai multe îmbrățișări în această perioadă a anului. Fie că sunt așezate sub bradul frumos luminat și împodobit, fie sunt dăruite direct persoanei dragi, cadourile sunt binevenite.

Cauți cadoul special pentru el? În articolul Top cadouri pentru bărbați vei găsi cele mai inspirate cadouri de Crăciun.