Sfântul Andrei – tradiţii, obiceiuri și 3 superstiții

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Sfântul Andrei
Foto: www.facebook.com/BisericaOrtodoxaSfintiiApostoliPetruSiPavel

Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul românilor și este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia pe vremea geto-dacilor, mai exact, pe teritoriul Dobrogei de astăzi și cel care a creștinat poporul român. Astăzi, sute de români îi poartă numele. 

Cine a fost Sfântul Apostol și Evanghelist Andrei? 

Sfântul Apostol și Evanghelist Andrei a fost la început ucenic al Sfântului  Apostol Ioan Botezătorul, de unde acesta  a aflat despre faptele Mântuitorului. De atunci, Sfântul Andrei împreună cu un alt ucenic, s-au dus după Hristos. 

Când Iisus a intrat în Ierusalim, Apostolul Andrei a luat parte la toate patimile Mesiei, iar apoi împreună cu Maica Domnului, cu ceilalți apostoli și cu femeile mironosițe s-au bucurat de Învierea Sa. 

Frate a Sfântului Apostol Petru, amândoi practicând aceeași meserie, cea de pescar, din Betsaida, cetate situată pe malul lacului Ghenizaret, Sfântul Andrei este cel care l-a cunoscut pentru prima oară pe Iisus Hristos. Din acest motiv, i se mai spune și Apostolul Cel dintâi Chemat al Domnului. 

Misiunea Apostolului Andrei

Misiunea de creștinare a poporului a început după Înălțarea Domnului la Cer. Atunci Sfinții Apostoli au tras la sorți și au ajuns acolo unde le-a fost scris. 

Prezența Sfântului Apostol Andrei în ținutul Dobrogei împreună cu însoțitorii acestuia o regăsim în tradiția și folclorul românesc de unde aflăm că şi-au găsit loc de odihnă într-o peșteră. În prezent, găsim un complex monahal denumit Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei. 

Sfârșitul Celui dintâi Chemat de Iisus este asemănător cu cel al Învățătorului, Apostolul Andrei fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, purtând astăzi numele de Crucea Sfântului Andrei.

Sfântul  Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României în anul 1943. Ziua în care îl sărbătorim este 30 noiembrie, dată care apare în calendarul ortodox, luteran, romano-catolic și anglican. În Scoția, este sărbătorit pe 9 mai, deoarece este data primirii unor relicve ale Sfântului Andrei. 

Tradiţii, superstiții și obiceiuri în noaptea Sfântului Andrei 

În poporul român se spune că, în noaptea de Sfântul Andrei se deschide un hotar între cele văzute și cele nevăzute, între lucrurile malefice și cele benefice și este, de asemenea, un moment bun pentru unele practici de analiză a viitorului. Perioada 29-30 noiembrie este numită și Halloween-ul românesc datorită tradițiilor și superstițiilor legate de această sărbătoare. 

Iată câteva dintre aceste superstiții:

1. Arme împotriva strigoilor 

Se spune că în această noapte, umblă strigoii să fure mințile oamenilor, rodul livezilor sau mana vacilor. Strigoii sunt spirite ale celor morți, care n-au mai ajuns pe tărâmul celălalt din diverse motive și care devin periculoase, aducând cu ele boli, nefericire sau distrugeri. 

O armă împotriva lor este usturoiul. În multe locuri gospodinele atârnă sau ung cu usturoi porțile, ușile sau geamurile, dar și locurile animalelor pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele.                              

După ziua acestuia, usturoiul se păstrează, este dus la biserică, unde se sfințește de către preot pentru a proteja gospodăriile și este folosit ca leac pe parcursul anului următor. O altă armă folosită pentru protejarea locuințelor este întoarcerea vaselor și a cănilor din casă cu capul în jos. Pentru animale, în mâncare se pune busuioc sfințit și câțiva stropi de agheasmă. 

2. Aflarea ursitului 

Fetele care vor să-și găsească ursitul pun sub pernă busuiocul sfințit spunând în același timp o rugăciune specială, astfel încât chipul celui predestinat să le apară în vis datorită acestei nopți mistice cu puternice încărcături. 

Un alt obicei pentru aflarea ursitului este cel al turtei. Fetele trebuie să pregătească o plăcintă specială cu multă sare și să o mănânce înainte de culcare. Se spune că dacă se vor mărita în anul care va veni, îl vor visa pe viitorul mire că le va servi un pahar de apă pentru a-și potoli setea. 

O altă tradiție este cea a cănii de lut. Fetele trebuie să pună o cană de lut nouă cu gura în jos și pe fundul acestuia să așeze trei cărbuni încinși. Cât timp ard cărbunii, ele trebuie să rostească o incantație pentru Sfântul Andrei și să rotească ușor cana. 

3. Grâul încolțit – un ajutor în prevestirea viitorului 

Pe timpuri, bunicii puneau grâul la încolțit într-un vas cu puțină apă sau pământ. Dacă grâul era sănătos și înalt semnifica un an bun și un viitor îmbelşugat, dar și sănătate. 

Acesta mai poate anticipa cât de bogată va fi recolta anului  următor. Dacă grâul este bogat, pământul va fi roditor, iar recolta generoasă. În caz contrar, va fi un an sărac în recolte.

Astăzi, aceste tradiții, superstiții sau obiceiuri s-au pierdut, mai ales în zona urbană. Însă, cei de la sate încă urmează întocmai aceste tradiții.  

Ziua Sfântului Andrei încheie anotimpul de toamnă și prevestește începerea sezonului de iarnă.

Surse:

 378 total views,  1 views today

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.