Născută și decedată în Ciudad de Mexico, Frida Kahlo (6 iulie 1907 – 13 iulie 1954) este cunoscută pentru picturile sale suprarealiste, căsătoria tumultuoasă cu un alt artist, un comunist activist pe nume Diego Rivera, stilul vestimentar aparte, completat printr-o trăsătură care o făcea de neconfundat: faimoasa monospranceană.
Frida Kahlo a trăit într-o perioadă apropiată nouă: prima jumătate a secolului al XX-lea. Frida Kahlo de Rivera a rămas în istorie prin caracterul său deosebit de puternic, reușind să transforme durerea fizică și emoțională, alături de frustrările pe plan personal, în creativitate, estetică, frumusețe, artă.
View this post on Instagram
Frida Kahlo: O viață tumultoasă
Și-a schimbat data nașterii din 1907 în 1910 pentru a-și arăta alinierea la principiile Revoluției Mexicane. Deși nu a trăit într-o societate atât de potrivnică femeilor, Frida Kahlo a avut un destin sumbru din mai multe puncte de vedere.
View this post on Instagram
În copilărie era plină de energie și spontaneitate, dar la doar 6 ani au început problemele de sănătate care s-au exacerbat pe tot parcursul vieții ei. A fost diagnosticată cu poliomielită. Aceasta i-a lăsat picioarele disproporționate, fiind îndemnată să își ascundă problemele fizice sub rochii și fuste lungi până la pământ.
În ciuda acestor probleme, pe plan intelectual era foarte dotată: rezultatele sale academice au adus-o la cel mai bun liceu din Mexic, la Prepatoria, unde era una dintre cele 35 de fete admise, restul de 1,965 fiind băieți. Inteligența și creativitatea au ajutat-o să formeze prietenii solide în această perioadă, numindu-și grupul de prieteni „Los Cachuchas”.
Povestea iubirii tragice dintre Frida Kahlo și Diego Rivera
Unul dintre cele mai memorabile citate ale Fridei este „There have been two great accidents în my life. One was the trolley, and the other was Diego.” („Au fost două accidente grave în viața mea. Unul din ele a fost accidentul de autobuz, iar celălalt a fost Diego.”)
Primul face referire la accidentul pe care l-a suferit la 18 ani și care a lăsat-o aproape paralizată, afectându-i coloana, coastele, piciorul și umărul. De fapt, medicii care o tratau în spital considerau că sunt șanse foarte mari să nu supraviețuiască acestui accident, dar Frida era o luptătoare.
Ieșită din ghearele morții, i-a cerut tatălui său pe patul de spital să îi cumpere materiale pentru pictură, așa luând naștere prima sa pictură, intitulată „Autobuzul”.
View this post on Instagram
A doua greșeală a fost soțul ei, Diego Rivera, pe care l-a cunoscut când avea doar 22 de ani și căuta părerea unui artist cu experiență în domeniu. Deși acesta avea o reputație pătată din cauza mariajelor terminate pe motiv de infidelitate, între cei doi s-a creat o legătură puternică. Diego nu a încercat să își ascundă defectele și a avertizat-o cu privire la adevărata lui natură:
I’m physiologically incapable of fidelity.
(Fiziologic, sunt incapabil să fiu fidel.)
– ALFRED MOLINA în rolul lui Diego Rivera (Frida 2002)
Căsătoria condamnată încă din momentul formării a urmat cursul la care toată lumea se aștepta:
Diego Rivera: I told you who I was when you married me.
Frida Kahlo: Yes, you did, and I married you anyway. And, you promised to be loyal. You have been my comrade, my fellow artist… my best friend.
(Diego Rivera: Ți-am spus cine sunt când ne-am căsătorit.
Frida Kahlo: Da, mi-ai spus și totuși m-am căsătorit cu tine. Și tu mi-ai promis să-mi fii fidel. Ai fost camaradul meu, colegul meu artist… cel mai bun prieten al meu.)
– Frida (2002)
Impetuoasă, dar pasională
Frida nu s-a lăsat mai prejos: bisexuală, comunistă, pictorița mexicană a avut relații amoroase cu revoluționarul Leon Troțki, refugiat în casa ei, cu poetul Vladimir Maiakovski și cântăreața mexicană Chavela.
Diego Rivera: You’ve broken my heart, Frida.
Frida Kahlo: It hurts doesn’t it? But why?
(Diego Rivera: Mi-ai frânt inima, Frida.
Frida Kahlo: Doare, nu? Dar de ce?)
Frida (2002)
Îndurerată de infidelitatea soțului său și aflată constant într-o stare de durere din cauza problemelor cu oasele, Frida a considerat că sursa ei vitală se trage din artă:
If you’re a real painter, you’ll paint because you can’t live without painting. You’ll paint till you die.
(Dacă ești un pictor adevărat, vei picta pentru că nu poți trăi fără asta. Vei picta până la moarte.)
Diego Rivera, Frida (2002)
Însă, dincolo de dorința de a-și exorciza demonii interiori prin pictat, sufletul ei tânjea după o familie unită. Era o adevărată iubitoare de animale, una neconvențională am putea adăuga: avea câini, maimuțe, papagali și porumbei ca animale de companie în „Casa Albastră”
View this post on Instagram
Pentru a întemeia o familie completă, Frida voia să devină mamă. A rămas însărcinată de mai multe ori, dar toate sarcinile sale s-au terminat tragic din cauza accidentului suferit în adolescență și a stresului.
Arta imită realitatea
Frida era obișnuită să picteze din pat din cauza problemelor sale de sănătate, pictând peste 55 de autroportrete cu ajutorul suportului special făcut de tatăl său.
View this post on Instagram
Unul dintre tablourile sale cele mai dureroase și expresive este pictat după pierderea unei sarcini la spitalul din Detroit în 1932. Relația bizară dintre ea și Diego s-a manifestat prin înșelat, dar întotdeauna Diego s-a comportat ca un soț și un prieten bun în situațiile de criză, fiindu-i alături pictoriței în nenumăratele vizite la spital.
El i-a adus materiale pentru a putea să își exprime emoțiile crude și copleșitoare prin desen. Pictura intitulată „Henry Ford Hospital” este definiția artei simbolice, suprarealiste. Tabloul o surprinde într-o postură intimă și contorsionată, pentru a arăta durerea prin care trece, iar elementele din tablou surprind cauza, procedura și efectul final: pierderea copilului nenăscut din cauza accidentului și timpul care se scurge lent pentru a-i prelungi suferința și a o ține ancorată într-un prezent sfâșietor.
View this post on Instagram
Deși a divorțat de Diego în 1939, un an mai târziu acesta i-a cerut iar mâna din cauza problemelor de sănătate care începuseră să se agraveze, dorindu-și să fie alături de Frida până la final. A trecut prin multiple operații nereușite și și-a pierdut piciorul din cauza gangrenei. În același an, 1953, a avut loc prima expoziție a tablourilor sale în Mexic.
Pierderea membrului drept și conștientizarea faptului că nu va putea niciodată să își împlinească visul de a avea copii au făcut-o depresivă, referindu-se la moarte ca la o experiență eliberatoare în jurnalul său:
I hope the exit is joyful. And I hope never to return.
(Sper ca plecarea să fie veselă. Și că nu mă voi mai întoarce niciodată.)
A participat la expoziție din patul său, încercând totuși să păstreze o urmă de optimism în acele momente chinuitoare.
Feet.. why do I need you for if I have wings to fly?
(Picioarelor… Ce nevoie să am de voi dacă am aripi ca să zbor.)
Frida Khalo
Durerea sublimă
Anii ’40 au marcat pentru Kahlo durerea și apropierea morții, a cărui apropiere rapidă a simțit-o și pe care a folosit-o ca temă recurentă în operele sale de artă. A murit la 48 de ani, însă moștenirea sa este formată din impresionantele picturi pline de simbolism și casa în care a locuit, transformată într-un muzeu în cinstea sa.
View this post on Instagram
Picturile sale nu reprezintă o realitate idealizată, ci adevărul gol-goluț despre amăgire, iluzii, pierdere și melancolie, astfel încât orice privitor, indiferent de perioadă, se poate regăsi în opera Fridei, pictorița mexicană care a trăit și a respirat artă.
At the end of the day, we can endure much more than we think we can.
(La sfârșitul zilei, putem îndura mult mai mult decât ne credeam capabili să îndurăm.)
De citit și: Cleopatra (69 î.Hr. – 12 august 30 î.Hr.) – fascinanta regină a Egiptului
Surse:
- Frida Kahlo
- Frida Kahlo: The woman behind the legend – Iseult Gillespie
- A Mysterious Story of Frida Kahlo That Reveals Her True Character
