Târgu Neamț și 6 motive care te vor face să revii în Moldova

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Târgu Neamț
Foto: commons.wikimedia.org/
În Târgu Neamț, ținutul zimbrilor sau sufletul mănăstirilor, vei fi întâmpinat mereu de istoria Cetății Neamț și te vei destinde citind manuscrisele năzdrăvanului Nică. Ozana cea lin curgătoare, Muzeul de istorie și etnografie, casa Memorială a lui Ion Creangă sau a iubitei lui Mihai Eminescu, Veronica Micle, îți vor arăta o mică parte din frumoasa Moldova. 

1. Cetatea Neamț

Târgu Neamț, oraș mic și primitor, stă sub protecția Cetății Neamț, înălțătoarea fortăreață ridicată de Petru I Mușat, pe culmile Pleșului. Cetatea Neamțului este una dintre cele mai fortificate cetăți din inima Moldovei, iar prima atestare documentară datează din 1395. Perioada ei de glorie a fost sub domnia lui Ștefan cel Mare (1457-1504), dar zidurile monumentului au fost parțial distruse în timpul asediului sultanului Mohamed al II-lea. În 1691 a păzit târgul în fața armatei poloneze, condusă de Ioan III Sobieski. Totuși, în anul 1866 cetatea a fost declarată monument istoric, iar în anul 1972 lucrările de consolidare au fost începute.

În 1992, printr-un program de restaurare UNESCO, zidurile au fost întărite, iar între anii 2007-2009 monumentul a intrat într-o renovare minuțioasă. După doi ani de muncă asiduă, fortăreața a fost redeschisă și uimește orice turist curios. Sub o nouă înfățișare grandioasă, Cetatea Neamțului păstrează în ea și astăzi un istoric de trudă. În incintă a fost construită și o capela mică, intimă, frumoasă, unde îți poți spune rugăciunea în liniște deplină. Istoria cetății îți va fi insuflată și de manechinele cerate, de dimensiuni reale, care intensifică trăirile locului.

 

2. Muzeul de Istorie și Etnografie 

Coborând sub cetate, oprește-te să-ți iei doza de istorie de la Muzeul de Istorie și Etnografie. Aici vei descoperi o expoziție arheologică și un material etnografic frumos ilustrat.

 

3. Casa memorială „Veronica Micle”

La câțiva pași distanță este casa memorială a poetei Veronica Micle. Lasă-te cuprins de o iubire dramatică, citind din scrisorile arzătoare trimise de Luceafărul literaturii române către mult iubita sa, Veronica. 

 

4. Casa Memorială „Ion Creangă” 

Și, dacă te simți apoi prea melancolic, schimbă-ți starea de spirit la Casa Memorială „Ion Creangă”. Traversezi Ozana „cea lin curgătoare” și ajungi direct la Humulești, satul cu cel mai vizitat muzeu memorial din țară. La casa povestitorului Ion Creangă vin anual aproximativ 40.000 de turiști români și străini

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!

Tot aici se află și Parcul tematic unde îți vei regăsi personajele din cărțile copilăriei: Moș Chiorpec, mătușa Mărioara, capra cu trei iezi sau ursul păcălit de vulpe. 

5. Ținutul zimbrilor

Din Humulești fie alegi să mergi în căutarea liniștii sufletești la cele mai frumoase mănăstiri din Moldova, fie cauți mirificul Ținut al zimbrilor. Acesta din urmă se află pe teritoriul parcului național împărțit în patru părți: „Codrii de aramă, „Pădurea de argint, „Rezervația de stejar Dumbrava și „Rezervația de zimbri Dragoș Vodă. Rezervația de zimbri cuprinde și câteva specii de animale pe cale de dispariție, precum: ursul brun, pisica sălbatică, vidra, râsul, cerbul carpatin. Tot în Parcul național s-a filmat, în anii ’70, filmul „Frații Jderi.

 

6. Lăcașuri de cult: Mânăstirea Neamț, Mănăstirea Sihăstria și Sihla, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec și Mănăstirea Secu

  • Mânăstirea Neamț

Tot în Târgu Neamț, în imediata apropiere se află Mânăstirea Neamț, ctitorită de Ștefan cel Mare și construită în stil autohton moldovenesc. Deschide-ți inima spre credință și bucură-te de liniștea oferită și de celelalte lăcașuri de cult, precum: mănăstirea Sihăstria și Sihla, mănăstirea Agapia, Văratec și Secu. Zona Moldovei este mereu vizitată de enoriași din toate colțurile țării datorită acestor lăcașuri sfinte. 

  • Mănăstirea Sihla

Povestea Schitului Sihla, a întemeietorilor și a sfinților săi părinți nu este limpede în date. În vechime, pădurile din Sihla erau destul de dificil de parcurs fără ca omul să fie prezent. Doar pustnicii străbăteau pădurea pentru pacea, calmul ei și se străduiau să viețuiască în condiții neînchipuite, cu temperaturi scăzute și inospitaliere. Pădurile Sihlei erau considerate „cea mai mare sălbăticie, în care doar cei mai bine pregătiți sihastrii aveau voie să înainteze.

Astăzi, în Mănăstirea Sihla, călătorii au prilejul de a admira un peisaj de o splendoare sălbatică și ispititoare, cu o vedere panoramică asupra munților din împrejurimi, cu locașuri sfinte impregnate de istoria tăcută a sihaștrilor care au viețuit timp de secole în mănăstirile din Munții Sihla.

  • Mănăstirea Agapia

La numai 9 km de orașul Târgu Neamț se află una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, Mânăstirea Văratec fiind cea mai amplă, urmată de Mănăstirea Agapia. Construită între anii 1641-1643, a fost inclusă în lista monumentelor istorice în anul 2015. Mănăstirea este renumită pentru pictura interioară a bisericii și pentru liniștea din jurul său pe care o aduce fiecărui trecător. Între anii 1858-1861 pictorul Nicolae Grigorescu, la acea vreme în vârstă de doar 20 de ani, a fost adus să picteze pereții interiori ai lăcașului de cult.

Personalități importante au poposit și copilărit aici, precum: Dimitrie Bolintineanu, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Calistrat Hogaș, toți cei numiți descriind atmosfera ca fiind una tăcută și sfântă.

Ierbulița verde ce-acopere curtea pătrată, îngrădită de toate părțile de încăperile albe, curate, tăcute ale mânăstirii. Din mijlocul curții se-nalță strălucitoare biserica cea mare, zugrăvită pe dinlăuntru de maestrul nostru Grigorescu. Alexandru Vlahuță

  •  Mănăstirea Văratec

La 12 km de orașul Târgu Neamț se află Mânăstirea Văratec, cea mai mare mănăstire de maici, urmată de Mănăstirea Agapia. Mănăstirea ortodoxă se află la poalele munților, lângă satul cu același nume. Aici se află o școală de meserii și de cultură generală pentru călugărițe, tot aici se poate învăța limba greacă, broderie și țesătorie. După moartea poetului Mihai Eminescu, Veronica Micle și-a găsit liniștea la Mânăstirea Văratec.

Toate acestea îți vor îmbogăți atât sufletul, cât mintea și vei pleca de acolo mai bun, mai curios și mai smerit.

De unde provine toponimul „Neamț”?

Târgu Neamț, unul dintre cele mai autentice orașe din Moldova, își face prezența încă din anul 1300 în lucrarea Letopisețul Novgorodului, de pe timpul domniei lui Petru Vodă când se începea construcția Cetății Neamțului. Termenul ,,Neamț” apare din ce în ce mai des în documentele vremii, find menționat de câteva personalități de marcă de la acea vreme, precum Alexandru cel Bun, regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, dar apare și în lista rusă de orașe românești numite și orașe „valahe”

Târgu Neamț în timp ajunge un punct important economic și urmează sa fie printre cele patru orașe care își au propriul sigiliu latinesc. Ulterior, Târgu Neamț devine și capitala ținutului, având o situație favorabilă în secolele XV-XVI, iar Cetatea Neamțului era folosită drept adăpost pentru familiile domnești.

 

Citește și: 6 cascade din România care te vor face să spui „wow”

 

Surse:

 

 1,759 total views,  3 views today

Leave a Comment

Votre adresse de messagerie ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *