Astăzi, 4 martie 2021, se împlinesc 44 de ani de la cutremurul devastator din 1977, care a măsurat o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de 56 de secunde, afectând masiv Bucureștiul, acolo unde numeroase clădiri s-au prăbușit. De menționat este faptul că epicentrul a fost în județul Vrancea, zona cu cea mai mare activitate seismică din România.
Bilanțul fenomenului catastrofal a rezultat în 1.580 de victime, dintre care 1.425 numai din Capitală. În total, au fost aproximativ 11.300 de răniți, iar numărul de clădiri afectate a fost destul de mare, 35.000.
Cum s-a întâmplat totul?
Cutremurul devastator din 1977 a avut loc la ora 21:22, cunoscându-se chiar și secunda, anume 22. Era o seară frumoasă de primăvară. Nimeni nu se aștepta ca un cutremur de o asemenea putere să lovească țara, din senin. Mai jos găsiți mărturia (sursa: Wikipedia) unuia dintre supraviețuitori – soldatul Mircea Nemigean:
„Eram santinelă pe acoperișul unui important obiectiv militar; adică, deasupra etajului șapte. Noaptea era destul de luminoasă și de văzut, puteam vedea până departe. Numai că odată parcă n-am mai simțit acoperișul sub picioare. M-am […] Și toate clădirile se înclinau de-o parte și de cealaltă ca și copacii pe furtună. Prima undă a fost pe verticală. Câteva fracțiuni de secundă a părut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală. […] S-a dus, dar apoi s-a și întors înapoi, de data asta cu miros greu de ars. […] Pe cer era un uriaș arc de foc, ca și cum s-a produs un scurtcircuit în tot orașul… Și atunci am zis: «Gata, cred că-i gata orașul!».”
Conform spuselor soldatului, cutremurul devastator din 1977 a avut o evoluție imprevizibilă, replicile acestuia dovedindu-se prea puternice pentru cetățenii panicați, terifiați de situația tragică. Gheorghe Mărmureanu, celebru seismolog român, a declarat la un moment dat că la Zimnicea clădirile s-au prăbușit nu din cauza seismului, în totalitate, ci din pricina calității îndoielnice a construcțiilor. Nici reacția autorităților nu a fost una promptă, fiind încă un factor care a condus la numărul mare de pagube din cutremurul devastator din 1977.
Ce trebuie reținut după tragedia de acum 44 de ani?
Orice eveniment major ca importanță are și niște lecții care trebuie învățate și aplicate ulterior. Ei bine, Bucureștiul rămâne în continuare un loc vulnerabil unui seism, fiind capitala europeană cu cel mai mare risc de auto-distrugere în cazul unui cutremur. În jur de 400 de clădiri sunt expuse fără doar și poate la o catastrofă naturală, întrucât până acum nicio construcție nu a fost solidificată. Cutremurul devastator din 1977 ar fi trebuit să mobilizeze autoritățile și mai mult, dar acest lucru nu s-a petrecut. Spre exemplu, Doina Badea, o mare interpretă de muzică din acea vreme, și-a găsit sfârșitul în liftul unui bloc, nemaiavând nicio șansă de scăpare. O altă personalitate care s-a stins din viață atunci este Toma Caragiu, actor deosebit.
În afară de București, ce zone mai sunt nesigure în fața unui cutremur?
Concretă este ideea că multe alte zone sunt șubrede dacă un cutremur se produce. Județul Vrancea rămâne cel mai vulnerabil, alături de Buzău, Galați, Teleorman, Prahova – în principiu, regiunile Muntenia și Moldova. Se poate include, însă, și Dobrogea.
Cum se poate interveni cel mai bine în cazul unui cutremur?
Cutremurul devastator din 1977 a avut un număr mare de victime și din cauza faptului că nu s-a intervenit când trebuia. În zilele de azi, pentru a evita ceea ce s-a întâmplat acum 44 de ani, este esențial ca:
⇒ Linia telefonică 112 să nu fie ocupată de apeluri false.
⇒ Panica să nu domine în rândul persoanelor.
⇒ Oamenii să se ajute între ei, să existe noțiunea de solidaritate.
⇒ Persoanele să nu iasă în casa scării, ci să rămână înăuntru, căci treptele sunt cele mai expuse.
→ Click aici pentru un alt articol despre București.
