Autor: Sabrina-Gabriela

La fiecare 100 de ani ne confruntăm cu o pandemie ce devastează întreaga planetă, iar numărul victimelor crește semnificativ cu fiecare catastrofă epidemică. Putem spune că istoria se repetă, astăzi confruntându-ne cu pandemia de COVID-19.

În acest articol vom vorbi despre COVID-19 și Gripa spaniolă și cei 100 de ani între pandemiile ce au schimbat lumea.

 Cronologia 

• 1720 – Epidemia de ciumă bubonică (Marea Ciumă din Marseille), aproximativ 100.000 de decese
• 1820 – Epidemia de holeră, aproximativ 30.000 decese
• 1920 – Gripa spaniolă, aproximativ 50-100 milioane de decese
• 2020 – Pandemia de coronavirus (COVID-19), 2,8 mil. de decese (până în prezent)

Asemănările și diferențele dintre Gripa spaniolă si COVID-19

• Efectele negative ale gripei spaniole au avut în vizor persoanele cu vârstă de 20-30 de ani, ele fiind cele mai vulnerabile. De ce? Pandemia din anii 1889-1890 a fost primul virus gripal (gripa rusească), înfruntat atunci de tinerii din 1920, acest lucru ducând la scăderea sistemului imunitar și la o țintă directă a infectării.
• Astăzi, cei mai afectați de pandemia de COVID-19 (SARS-CoV 2) sunt persoanele vârstnice și cele ce suferă de diferite afecțiuni cronice, precum: bolile de inimă, diabetul, bolile pulmonare și cele autoimune.
• În anul 1920 resursele medicale erau limitate, iar înțelegerea, dar și tratarea gripei au trecut printr-un proces dificil. Acum s-au făcut o serie de descoperiri în ceea ce privește combaterea virusului (vaccinul).
• Gripa spaniolă a luat sfârșit în anul 1920, iar pandemia de coronavirus a debutat în 2020, după o perioadă de fix 100 de ani.

Evoluția gripei spaniole

Primele cazuri de gripă spaniolă au fost constatate pe data de 4 martie 1918 într-o bază militară din Kansas, SUA, „Camp Funston”. Gripa a „măturat” planeta în trei valuri succesive, valul 2 fiind cel mai devastator. Gripa spaniolă a fost considerată de către virusologi o gripă aviară, care a suferit anumite mutații și a depășit barierele normalului, de la păsări la om.

A fost purtată în jurul lumii de către trupele ce luptau la sfârșitul Primului Război Mondial. Cei ce înaintau în bătălie erau omorâți de virus, iar cei care supraviețuiau în tranşee au dus virusul acasă, când mergeau în permisie. Se estimează că aproximativ 20-50% din populația de pe planetă suferea de această boală, iar rata mortalității era între 2,5-5%, variind în funcție de țară.

Gripa a ucis în jur de 25 de milioane de oameni în doar primele 25 de săptămâni, pe lângă SIDA, care a provocat 25 de milioane de decese în 25 de ani.

În anul 1918, populația planetei era de 1,8 miliarde de oameni. Deznodământul decimator a fost resimțit în anul 1920, când, după pandemie, piața și rata muncii au scăzut drastic prin faptul că un număr mare de victime au fost bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 15 şi 45 de ani. Aproximativ o treime din oamenii de pe planetă s-au îmbolnăvit.

Etimologia

Numele de „Gripă spaniolă” s-a dat deoarece gripa a primit o atenție sporită în presa spaniolă, mai mult decât în restul Europei. Spania a fost una dintre cele mai afectate țări, cu 8 milioane de infectați și peste 300.000 morți.

În aceeași țară, al doilea val de infecții a fost mai periculos decât primul, ceea ce a coincis cu relaxarea restricțiilor de trafic. Drept urmare, iarna au izbucnit tot mai multe infecții.

În perioada de asediu, din cauza suprapunerii crizei politice și a crizei sanitare cauzate de organizarea alegerilor parlamentare, capitalei îi lipseau medicamentele. În mass-media există rapoarte că liberalii au comis fraude electorale, în timp ce partidele de opoziție au solicitat anularea alegerilor.

În același timp, „boala se răspândește”, iar proprietarii de hoteluri și restaurante au amenințat că, dacă nu vor respecta măsurile guvernului de „declarare a bolilor infecțioase”, își vor închide ușile.

Potrivit unui raport din „Universul” (cel mai popular și citit ziar din acea vreme), așa arăta imaginea românească în pandemia de gripă spaniolă din 1919.

Despre pandemia de coronavirus (COVID-19)

Noua tulpină de coronavirus a fost descoperită pentru prima dată în Wuhan, China, în ianuarie 2020. Acum se numește COVID-19 și a provocat boli respiratorii acute. Focarul a părăsit China și s-a răspândit pe întreaga planetă. Principalele focare au fost inițial în: China centrală, Italia, Coreea de Sud și Iran.

12 decembrie 2019: în centrul orașului Wuhan a apărut un grup de oameni cu o pneumonie inexplicabilă, pneumonia afectând în principal proprietarii tarabelor ce lucrau la piața de pește din China de Sud și vindeau animale vii.

Ulterior, oamenii de știință chinezi au identificat un nou tip de coronavirus, numit 2019-nCoV, și au descoperit că virusul este cel puțin 70% similar cu gena SARS-CoV. Anumite speculații spun că virusul ar fi provenit de la un liliac, cercetătorii au explicat că liliecii sunt singurele mamifere care pot zbura, permițându-le să răspândească boala în număr mare. Nu se știe exact, însă, care este animalul purtător (pacientul 0) ce a debutat transmiterea bolii.

11 martie 2020: Organizația Mondială a Sănătății declară oficial pandemia de coronavirus.

Vaccinurile împotriva coronavirus

Vaccinurile nu vor face ca boala să dispară și nici nu pot proteja 100% corpul uman. Sunt eficiente în proporție de 95%.

Din luna martie 2021 a apărut o serie de vaccinuri cu diferite acționări asupra imunității

• Cele două vaccinuri ARN: Pfizer-BioNTech și Moderna (cele mai populare pe teritoriul României).
• Vaccinurile convenționale inactivate: BBIBP-CorV, CoronaVac, Covaxin și CoviVac.
• Vaccinurile virale: Sputnik V, Convidecia, Oxford – AstraZeneca și Johnson & Johnson (ultimele două fiind, de asemenea, răspândite și în țara noastră).
• Vaccinuri subunitare proteice : RBD-Dimer și EpiVacCorona. 

Când se va termina pandemia? 

Dr. Almirante a spus că pandemia se încheie atunci când nu mai există boli infecțioase incontrolabile între comunități și cazurile sunt la un nivel extrem de scăzut. Astăzi, acest lucru este imposibil, întrucât pe zi ce trece se înregistrează tot mai multe cazuri.

Dacă ai urmărit cu interes acest articol, sigur ai vrea să afli și despre Beatrice Mahler despre COVID-19 și vaccinul AstraZeneca!

Surse:

• https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/noul-coronavirus-persoanele-cu-risc-mare-de-imbolnavire-trebuie-sa-stea-casa
• https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/coronavirus/covid-19-public-health/
• https://www.mediafax.ro/coronavirus/cum-am-evoluat-in-100-de-ani-gripa-spaniola-din-1918-vs-covid-19-19427686
• https://www.zf.ro/business-international/cum-s-a-terminat-gripa-spaniola-din-1918-si-ce-lectii-putem-invata-19241073
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Pandemia_de_COVID-19#Vaccinuri