În anul 51 î.Hr., după moartea tatălui său, Cleopatra devine Cleopatra a VII-a a Egiptului, ultimul conducător al Regatului Ptolemeic din Egipt, regină și faraon. Domnia ei are un început departe de a fi promițător, caracterizat de foamete, criză economică, secetă, războaie civile, căci nu își dorea să împartă puterea cu Ptolemeu, fratele ei. Alianțele militare încheiate cu cei mai puternici conducători romani au constituit nu doar metoda prin care Cleopatra a reușit să obțină mult dorita putere, ci și iubirea.

Etimologia numelui

Cleopatra provine din limba greacă veche „Κλεοπᾰ́τρᾱ”, însemnând „gloria tatălui ei”, nume alcătuit din „κλέος” (kléos, „glorie”) și „πᾰτήρ” (patḗr, „tată”). În ciuda semnificației numelui, fiica favorită a tatălui a fost Arsinoe, sora mai mică a Cleopatrei.

Primii ani ai domniei

Cleopatra și fratele ei, Ptolemeu al XIII-lea, s-au căsătorit (practică des utilizată din cele mai vechi timpuri pentru menținerea puterii în cadrul aceleiași familii) și au fost desemnați succesori în conducerea Egiptului, însă fiecare dintre cei doi își dorea supremația, iar împărțirea puterii nu a reprezentat o soluție.

Ptolemeu se asigură că numele Cleopatrei este șters din documentele oficiale, iar monedele cu chipul ei sunt topite. Aflată în exil, aceasta declanșeză o rebeliune în jurul oraşului Pelusium, însă acest lucru nu este suficient pentru a căpăta puterea dorită. Elementul lipsă îl constituie un aliat puternic, cu o armată bine pusă la punct. Acesta este momentul 0 al poveștii Cleopatrei și a lui Iulius Cezar.

Cleopatra și Iulius Cezar

După obținerea victoriei în războiul cu Pompei, Cezar ajunge în Egipt. Povestea întâlnirii celor doi sună astfel: Cleopatra este strecurată de servitori în palatul în care Cezar era cazat. Aceasta era înfășurată într-un covor ce i-a fost dăruit conducătorului roman și reușește să îi capteze atenția și să îi suscite interesul. La momentul respectiv, Cleopatra avea 22 de ani, iar Cezar 53.

„Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, fața lumii ar fi fost alta”

– spunea Blaise Pascal care considera că tocmai acest detaliu i-a atras pe conducătorii romani.

Frumusețea Cleopatrei este un subiect amplu dezbătut. Cu siguranță, regina egipteană nu poate fi numită frumoasă prin prisma standardelor actuale. Aceasta avea un nas proeminent, fruntea înclinată, bărbia ascuţită şi buzele subţiri.

 

 

Trecând peste aspectul fizic ce este mai mult sau mai puțin relevant, Cleopatra a fost primul conducător ce a învățat limba egipteană pentru a putea comunica fără traducător cu servitorii. Despre aceasta se spune că știa 6 limbi străine și că era foarte preocupată de cunoaștere și însușirea a cât mai multe cunoștințe.

Un moment devastator din timpul războiului este incendierea Marii Biblioteci. Acest lucru este cauzat de tăierea liniilor maritime de comunicare de către inamic, astfel Cezar este nevoit să incendieze vasele și portul.

Războiul se încheie cu victoria lui Cezar în anul 47 î.Hr, iar Cleopatra obține tronul. În luna iulie a aceluiași an, Cleopatra naște un băiat și pretinde că este fiul lui Cezar. Îl numește Ptolemeu al XV-lea Filopator Filometor Caesar, zis şi Cezarion.

Asasinarea lui Cezar de către senatori din data de 15 martie 44 î.Hr reprezintă momentul în care Cleopatra devine vulnerabilă.

Cleopatra și Marc Antoniu

Preluând administrația provinciilor din estul Imperiului Roman, Marc Antoniu o cheamă pe Cleopatra în Asia Mică, la Tarsus, pentru a răspunde acuzațiilor conform cărora i-ar susține dușmanii.

Cleopatra era hotărâtă să își găsească un nou aliat, chiar pe Marc Antoniu. Aceasta își face apariția la Tarsus într-o barjă, îmbrăcată precum zeița iubirii, Venus, și reușește să îl seducă.

În ciuda faptului că Marc Antoniu se întoarce la Roma și se căsătorește cu Octavia, sora lui Octavian, pentru a-și repara relația cu acesta, relația sa și a Cleopatrei continuă. Cei doi au împreună gemeni, un băiat și o fată- Alexandru Helios și Cleopatra Selene și încă un băiat, Ptolemeu Philadelphus.

Anii ce vor urma sunt caracterizați de tensiuni și atacuri propagandistice. În 31 î.Hr., Octavian îi declară război Cleopatrei și implicit, lui Marc Antoniu. Dușmanii lui Octavian s-au plasat de partea lui Marc Antoniu, însă comandanții militari iluștrii ai lui Octavian au obținut victorii semnificative în fața lui Marc Antoniu. La 3 septembrie 31 î.Hr. are loc o confruntare a flotelor la Actium, în Grecia. După lungi lupte, Cleopatra își încalcă promisiunea față de Marc Antoniu și pleacă spre Egipt cu 60 dintre navele ei. După 7 zile, forțele terestre ale lui Marc Antoniu capitulează.

Cleopatra se refugiază într-un mausoleu, iar Marc Antoniu, este informat că regina Cleopatra a murit, înjunghiată cu sabia. Chiar înainte de momentul morții, primește un mesager ce îl informează că regina Cleopatra trăiește. Marc Antoniu poruncește să fie dus la ea și o imploră să facă pace cu Octavian, iar la scurt timp moare. Romanii sosesc triumfători în Egipt, iar Cleopatra încearcă fără succes să îl seducă pe Octavian.

Despre Cleopatra și Marc Antoniu se va scrie o tragedie chiar de William Shakespeare ce va deveni celebră datorită ecranizării din secolul XX.

Moartea Cleopatrei, învăluită în mister

După ce află că va fi trimisă la Roma în lanțuri, drept trofeu pentru Octavian, Cleopatra alege să moară demn, ca o regină. Astfel, se îmbracă cu cele mai bune haine și se ocupă de ce se va întâmpla după moartea ei: îl lasă conducător al Egiptului pe fiul ei Cezarion, drept Ptolemeu al XV-lea.

Istoricii afirmă că regina le cere servitorilor un coș cu un șarpe pe care îl pune la sân. Șarpele ar fi mușcat chiar în dreptul inimii, provocând o moarte rapidă. Aparent, agonia Cleopatrei a durat 3 ore. În privința șarpelui există păreri împărțite: se spune că a fost o viperă egipteană ori cobră, simbol al coroanei faraonilor.

 

 

Alți istorici resping această ipoteză din cauza scurtei perioade în care Cleopatra a agonizat. Alte teorii posibile sunt uciderea prin lovitură de sabie, chiar de către Octavian, sau moartea prin otrăvire, otrava fiind pusă în apă tot de Octavian.

După moartea reginei Cleopatra, Octavian îl ucide pe Cezarion, anexează Egiptul Imperiului Roman și folosește bogățiile Cleopatrei pentru a-și plăti veteranii.

Cleopatra – muza eternă

Printe cele mai cunoscute ecranizări ale poveștii reginei egiptene se număra cea din anul 1963, în care rolul Cleopatrei este jucat de Elizabeth Taylor. Alte ecranizări au fost lansate în anii 1917, 1934 și 1999.

 

 

Dacă ți-a plăcut acest articol cu siguranță vei iubi celelalte articole ale noastre ce tratează subiecte din istoria națională ori universală. Click aici dacă vrei să citești despre atacul lui Vlad Țepeș și celebra nimicire a turcilor.

Surse:

• historia.ro
• ro.wikipedia.org