Castelul Peleș, bijuterie arhitecturală, inaugurat pe 7 octombrie 1883

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
castelul Peles, castillo Peleș, Castello Peleș, Castelo de Peleș
Foto: pixabay.com
Castelul Peleș a fost construit ca reședință de vară pentru monarhii României între anii 1873 și 1914. Situat în Sinaia, pe Valea Prahovei, castelul adăpostește în prezent Muzeul Național Peleș și este proprietatea Familiei Regale a României. Importanța edificiului este incomensurabilă, mai ales datorită caracterului unic și valorii istorice și artistice.

 

Construirea Castelului Peleș

Dorință a primului rege al românilor, Carol I, Castelul Peleș a fost construit după planurile arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman, urmând a fi decorat de J. D. Heymann, August Bembé și Bernhard Ludwig.

Primele trei proiecte ale Castelului Peleș au fost copii ale altor palate din Europa, însă toate au fost refuzate de rege din cauza lipsei de originalitate și a costurilor ridicate de construcție.

Începutul lucrărilor este marcat de condiții departe de a fi prielnice, elementele naturii  punându-i în dificultate pe lucrători. Aceștia s-au străduit să împiedice alunecările de teren din zonă și să țină sub control cursurile apei subterane. Aceste amenajări precursoare construcțiilor propriu-zise au durat doi ani și au necesitat 300 de muncitori care să trudească pentru a se asigura că locul este potrivit construcției.

Ceremonia de punere a pietrei de temelie are loc pe 10/22 august 1875 și, se pare că, sub aceasta sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, cu chipul lui Carol I.

Noi Carol de Hohenzollern, Domn al românilor, și Elisabeta de Wied, Doamna românilor, am poruncit ridicarea castelului Peleș ca să ne fie pe timp de vară, reședință sănătoasă și binecuvântată. Pentru aceasta am însărcinat pe arhitectul Wilhelm Doderer, profesor de arhitectură la Școala Politehnică din Viena, să lucreze planurile castelului și dependințelor, conducând construcția.

Urmând eleganța italiană și estetica germană, Castelul Peleș ce combină armonios diferite stiluri clasice europene este rodul muncii meseriașilor aduși de pe întregul continent european: zidari italieni, muncitori români, tâmplari germani și unguri, maeștri pietrari cehi. Toți și-au adus aportul în construcția grandioasă.

Inaugurarea de pe 7 octombrie 1883 și importanța edificiului

Acest eveniment a avut loc în prezența înalților demnitari și, bineînțeles, a Regelui și Reginei și nu a reprezentat o simplă inaugurare. Construcția a fost un prilej de exprimare a legăturii intense dintre conducătorul țării cu meleagurile și locuitorii  acesteia, toate împletindu-se armonios și prosper. Iată cuvintele rostite de rege cu această ocazie:

Am clădit acest castel ca semn durabil că dinastia liber aleasă de națiune este adânc înrădăcinată în această țară frumoasă și că recompensăm dragostea poporului nostru prin încrederea nelimitată pe care o avem în viitorul scumpei noastre patrii.

În alegerea poziționării Castelului Peleș nu a cântărit doar frumusețea specifică plaiurilor mioritice, ci și apropierea de granița cu Austro-Ungaria de la acea vreme. Modificările ulterioare ale teritoriului vor face ca Peleș să fie situat chiar în inima țării.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Noi călători (@noicalatori)

Devenind reședința de vară a familiei regale, Castelul Peleș capătă o importanță și mai mare. În general, aceasta locuia aici din mai până în noiembrie. Tot aici se va naște Carol al II-lea, primul rege din dinastie născut pe meleagurile românești și primul botezat în religia ortodoxă.

Chiar după inaugurare au fost aduse modificări, castelul  aflându-se într-o continuă extindere.

Castelul Peleș – gazda multor întâlniri hotărâtoare și a personalităților de vază

Decizii importante au fost luate la Castelul Peleș. Au avut loc întruniri politice, însă cea mai mare însemnătate o au Consiliile de Coroană din 1914, atunci când s-a hotărât neutralitatea României din Primul Război Mondial.

Scriitori, muzicieni precum George Enescu, oameni de cultură, toți au admirat splendoarea Castelului Peleș și a locurilor ce îl înconjoară. Unul dintre cei mai importanți oaspeți a fost împăratul Austro-Ungariei, Franz Joseph. Vizita sa a avut loc în 1896 și cu această ocazie a realizat numeroase fotografii pentru a imortaliza frumoasele împrejurimi. În 1906 regele Franz Joseph trebuia să revină la castel, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Pentru această ocazie a fost amenajat un apartament imperial.

În 1921, la Castelul Peleș are loc nunta principesei Ileana (una dintre surorile lui Carol al II-lea), prilej de adunare a marilor personalități ale vremii, chiar și Nicolae Iorga.

Încăperile castelului

Castelul numără 160 de camere și numeroase scări și intrări interioare. În proximitatea castelului au fost înălțate alte două construcții, de dimensiuni mai reduse, Pelișorul și Foișorul.

Fiind primul castel complet electrificat din Europa, dotările de la Peleș erau considerate moderne pentru vremea respectivă. Castelul are încălzire centrală chiar din 1883, iar panoul de sticlă din holul de onoare putea fi acționat de un motor electric. În castel există chiar și o mică sală de teatru cu 60 de locuri și loja regală.

În prezent, cele mai importante încăperi ce pot fi vizitate la Catelul Peleș sunt:

  •       Holul de Onoare
  •       Biblioteca regală
  •       Sălile de arme
  •       Sala de muzică
  •       Sala Florentină
  •       Sala Maură
  •       Sala de teatru
  •       Sala de Concerte
  •       Apartamentul Imperial
  •       Sala de Consilii
  •       Cabinetul de lucru
  •       Sufrageria
  •       Salonul Turcesc
  •       Dormitorul regal

În jurul Castelului Peleș se află șapte terase atent decorate cu statui, fântâni și vase ornamentale. Parcul și grădinile puteau fi admirate de public încă din timpul lui Carol I, după modelul tatălui său ce oferea acces la castelul Sigmaringen.

Castelul Peleș în perioada comunistă și în prezent

În 1948, Castelul Peleș este confiscat de regimul comunist, iar în 1953 devine muzeu. În ultimii ani ai regimului comunist (1975 – 1989) este ordonată închiderea domeniului din jurul castelului pentru public. Singurele persoane care aveau acces în acea zonă au fost militarii, personalul de pază și cel de întreținere.

Ideea conform căreia Domeniul Regal Peleș ar fi făcut parte din Domeniul Coroanei și, prin urmare, din proprietatea României a fost propagată de regim, în perioada comunistă, fără a fi adevărată. Castelul Peleș, Pelișor și Foișorul au fost construite din banii Regelui Carol I, obținuți prin vânzarea unei moșii din Germania. Regele nu a vrut să folosească bani din lista civilă.

Din 1990, Castelul Peleș este din nou deschis pentru vizitare. După Castelul Bran, este considerat al doilea cel mai vizitat muzeu din țară. 

Poveștile Peleșului

Regina Elisabeta, cunoscută și drept regina poetă, a fost inspirată de farmecul Castelului Peleș să împletească motivele românești și cele germane într-un excepțional volum de basme, menit să poarte atât copiii cât și adulții într-o frumoasă călătorie în împrejurimile castelului, unde ființa umană este cu totul conectată la natură și la magia Peleșului. Volumul a fost publicat sub pseudonimul literar pe care regina l-a adoptat – Carmen Sylva. În prezent, volumul conține și o inedită colecție de fotografii intitulat Perechea regală Carol I și Elisabeta la Castelul Peleș

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Andreea (@mandreea01)

Îndeosebi Poveștile Peleșului reprezintă din punct de vedere literar atât o simbioză reușită între motivele germane și românești din basmele populare, cât și un succes sub aspectul medierii culturale și al promovării turismului. De numele pârâului de munte, necunoscut până atunci, Regina reușește să lege povești și legende, dându-i o valoare simbolică asemănătoare Rinului din țara ei natală. De asemenea, intenția Reginei este de a ridica numele de Peleș la nivelul unui simbol al noii dinastii a României și de a-l face cunoscut prin intermediul literaturii. Silvia Irina Zimmermann

Astfel, simbol cu rădăcini adânci în istoria neamului românesc, Castelul Peleș continuă să fie o adevărată emblemă a românilor, punct turistic de importanță națională, loc de suflet și o adevărată capodoperă arhitecturală pentru iubitorii de artă.

Dacă vrei să faci o călătorie virtuală prin țară poți citi aici și despre Constanța, orașul de la malul mării.

Citește Poveștile Peleșului, ediția a II-a, de Carmen Sylva

Surse:

 922 total views,  3 views today

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *