4 Colinde de Anul Nou foarte populare la români

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
chants de Noel, films de Noel, 20 chants de Noël en langues romanes
Pixabay.com
Anul Nou se sărbătorește din cele mai vechi timpuri, istoricii plasând celebrarea acestuia în vechiul Babilon. Iulius Caesar a fost cel care a stabilit prin lege în anul 46 î.Hr. ca ziua de 1 ianuarie să fie data la care începe anul calendaristic. 

 

Revelionul este sărbătoarea care marchează sfârșitul unui an și începutul celuilalt. În întreaga lume trecerea dintre ani este sărbătorită cu mare fast alături de prieteni și familie. În România Anul Nou este marcat de multe tradiții și obiceiuri ce au fost transmise de la o generație la alta.

1. Plugușorul

Pluguşorul este cel mai cunoscut colind practicat în ajunul Anului Nou, în unele zone chiar și în prima zi a anului. Obicei agrar cu conotații spirituale românești, vechi, plugușorul este o formă spectaculoasă, teatrală, prin intermediul căruia cete de copii și adulți urează cu ajutorul odelor închinate naturii și lucrărilor agrare, prosperitate gospodarilor și gospodăriilor pe care le colindă. În general se practică în cete mici, însă, în unele zone rurale obiceiul este mai complex, însoțit de instrumente muzicale și pocnitori, cu scopul de a amplifica zgomotul.

Urarea este însoțită de strigături, pocnete de bici, sunete de clopoței și de sunetul buhaiului, care imită mugetul boilor. Drept răsplată pentru urare, colindătorii primesc colaci, vin și bani.

 

2. Sorcova

Un obicei popular de Anul Nou, foarte îndrăgit de copii, este mersul cu sorcova. Copii se strâng în grupuri mici și pornesc la sorcovit pe la casele rudelor și ale cunoscuților. Sorcova este un obiect confecționat dintr-un băț pe care sunt atașate flori din hârtie colorată. Sorcovitul constă în înclinarea repetată a sorcovei către o persoană în timp ce se recită textul urării, prin care se transmite vigoare, tinerețe și viață lungă. Copii sunt răsplătiți cu dulciuri, fructe, colaci sau bani.

 

3. Capra

Mersul cu capra este un obicei care ține de la Crăciun până la Anul Nou. Capra este întruchiparea unui animal care simbolizează fertilitatea telurică. Aceasta este confecționată dintr-un lemn sculptat în formă de cap de capră, cu maxilarul inferior mobil, care în timpul dansului este tras cu o sfoară pentru a clămpăni. Capra este decorată cu oglinzi și multe panglici colorate.

Tânărul care execută dansul caprei este acoperit cu pături cât mai colorate. Capra este însoțită de o ceată zgomotoasă și de câțiva lăutari care acompaniază dansul. Ritualul dansului trece prin mai multe procese ce constau în: omorârea caprei, plângerea acesteia, înmormântarea și apoi învierea. Tot acest ritual simbolizează încheierea unui an și intrarea în unul nou. Jocul caprei este recompensat de gazde cu mere, colaci și vin.

 

4. Ursul

Umblatul cu ursul este un obicei care își are originea în Moldova, dar a fost preluat și de alte zone ale țării. Este un joc transmis din vremea geto-dacilor. Aceştia considerau ursul ca fiind un animal sacru. Ursul este întruchipat de un flăcău care poartă pe cap și umeri blana unui urs împodobită cu ținte, curele și ciucuri roșii. Masca mormăie și imită pașii legănați ai ursului, în sunetul puternic al tobelor.

Semnificația dansului este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Ceata celor care merg cu ursul este alcătuită din urători deghizați în urs, ursari, fluierari și toboșari, fiecare dintre ei având de interpretat un rol. Gazdele răsplătesc colindătorii cu colaci, vin, bani pentru a avea belșug în anul următor.

 

Superstiții

La fel cum se întâmplă în întreaga lume și românii au anumite superstiții legate de Anul Nou:

  • Se spune că în noaptea dintre ani este bine să mănânci pește pentru a fi iute și curat ca acesta. Obiceiul este întâlnit mai ales în zonele cu ape curgătoare.
  • Consumul a 7 sau 12 boabe de strugure în noaptea de Anul Nou poate asigura comuniunea cu cei din jur.
  • O legumă care se consumă în noaptea de Revelion este dovleacul care, conform tradiției, este o legumă sacră, ce oferă stabilitate.
  • O altă superstiție spune că în prima zi a anului este indicat să nu se împrumute bani, obiecte, să nu se plătească datoriile și să nu se scoată gunoiul din casă. Toate aceste practici atrag sărăcia și din acest motiv trebuie evitate. 

Avem cele mai frumoase colinde și tradiții de Anul Nou. Adevărate spectacole pitorești, care comunică printr-un limbaj complex cultura populară care stă la baza istoriei poporului român. Oriunde am fi în lume aceste tradiții ne duc, dacă nu fizic, cu gândul la locurile natale.

Surse: 

Pe lângă tradițiile ce țin de colindat, România are mai multe preparate tradiționale pentru sărbătorile de iarnă.O listă detaliată a acestor preparate o puteți găsi aici.

 

 478 total views,  3 views today

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.