În fiecare an, în ziua de 29 iulie, România sărbătorește Ziua imnului național. „Deșteaptă-te, române!” a fost proclamat drept Imn național prin Legea nr. 99/1998 și a fost cântat oficial pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, încă din anul 1948. Atunci poezia „Un răsunet” a lui Andrei Mureșan a prins glas pe muzica lui Anton Pann, primind și supratitlul primului vers, „Deșteaptă-te, române!”.
România este o țară cu o vastă istorie, având astfel mai multe imnuri de-a lungul veacurilor.
În 1962, a fost intonat primul imn, intitulându-se „Marșul triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”.
În 1884 Marșul triumfal a fost înlocuit cu imnul „Trăiască regele” și a continuat să fie fredonat până în anul 1947.
Instaurarea Republicii, pe 30 decembrie 1947, l-a forțat pe Regele Mihai I să abdice, făcându-se trecerea de la Regatul României la Republica Populară Română, iar asta a adus din nou schimbarea imnului. „Trăiască regele” a fost rapid uitat, iar Republica cânta atunci imnul național „Zdrobite cătușe”.
Ziua Imnului reprezintă un prilej pentru a învăța despre istoria și identitatea românească!
În 1953, a fost înlocuit cu „Te slăvim, Românie!”.
În timpul României Socialiste imnul era un cântec inspirat de la Ciprian Porumbescu intitulat „Trei culori cunosc pe lume” și se spune că Nicolae Ceaușescu ar fi schimbat versurile după bunul plac.
Revolta de la Brașov din 15 noiembrie 1987 a făcut din nou să răsune imnul „Deșteaptă-te, române!”, fiind cântat de muncitorii uzinelor de Autocamioane. Cu toate că unii dintre ei nu știau versurile, cântecul a răsunat neîncetat.
Pe 22 decembrie 1989 poporul român s-a unit cu mult curaj pentru libertate, iar după aproximativ 100 de ani, în timpul Revoluției române, „Deșteaptă-te, române!” redevine imn național.
Surse:
ziua imnului
