Nu a existat nume mai iubit, mai temut, mai invidiat, mai detestat, mai urât, într-un cuvânt, mai controversat decât cel al lui Anne Boleyn, regină a Angliei între anii 1533-1536. Tânăra eroină romantică a jucat un rol esențial în centrul celei mai mari răsturnări culturale din istoria europeană, dar cine a fost această figură emblematică care a adus schimbări sociale, politice și religioase în Anglia?
Deși a fost cea de-a doua soție a lui Henric al VIII-lea, a fost „prima” în mai multe privințe: prima femeie care a cauzat un divorț în monarhia engleză (cel dintre Henric și prima soție, Catherine de Aragon), prima regină a Angliei încoronată cu coroana St. Edward (care se folosise până atunci doar la încoronarea monarhilor), prima femeie în regat, prin căsătoria cu Henric și prima regină a Angliei care a fost decapitată.
Despre ideile, modernismul, curajul și puterea ei s-au scris nenumărate cărți și a fost imortalizată în filme și seriale precum The Tudors, The Other Boleyn Girl, Wolf Hall, Henri VIII and His Six Wives, în ciuda eforturilor lui Henric al VIII-lea de a o șterge cu totul din istorie.
Vezi această postare pe Instagram
Anne Boleyn și Henric VIII: legături periculoase
Școlarizarea ei sub aripa unora dintre cele mai influente femei ale secolului (Regina Claude a Angliei, Marguerite d’Angoulême, fiica ducelui Louise de Savoy, Regina Maria Tudor a Franței, Catherine de Aragon) i-a dat curajul și hotărârea de a fi o femeie puternică. Sora lui Anne, Mary Boleyn, a fost amanta regelui Henric al VIII-lea, așadar familia Boleyn începuse să ducă o viață mai plăcută și mai confortabilă. Deși Mary era considerată sora mai atractivă, nu a rămas feblețea regelui Angliei pentru mult timp.
Vezi această postare pe Instagram
Punctul de cotitură l-a reprezentat 4 martie 1522, când Anne Boleyn și-a făcut debutul la curtea regelui Henric al VIII-lea în rolul Perseverenței în piesa din Château Vert (Castelul Verde), dată în cinstea ambasadorilor imperiali. Deși frumusețea ei exterioară nu se încadra în standardele feminine Tudoriene (ochi albaștri, păr blond, ten deschis), ochii săi pătrunzători, mintea ascuțită și încrederea în sine l-au fermecat iremediabil pe Henric și au schimbat fața Angliei pentru totdeauna.
There’s something deep and dangerous in you, Anne. Those eyes of yours are like dark hooks for the soul. (The Tudors)
Este ceva profund și periculos care rezidă în tine, Anne. Ochii ăștia ai tăi sunt precum niște cârlige întunecate pentru suflet.
(serialul The Tudors)
Femeie calculată și ambițioasă sau victimă nevinovată?
Demersurile lui Henric de a o înlătura de pe tron pe prima soție și a o face pe Anne regină ar putea fi surprinse în replica din filmul The Other Boleyn Girl (2008):
I have torn this country apart for YOU.
Am distrus această țară pentru TINE.
Aceste acțiuni, nemaiîntâlnite în Europa, reprezintă începutul ruperii Angliei de Vatican. Papa Clement al VII-lea refuză vehement anularea căsătoriei, astfel că Anne îl sfătuiește pe Henric să se rupă de Roma și să își creeze propria Biserică, Biserica Angliei, întrucât regele este uns de Dumnezeu și puterea sa este absolută, așadar el ar trebui să fie capabil să obțină singur anularea căsătoriei.
Marchiza de Pembroke devine, la 25 ianuarie 1533, soția lui Henric și la 1 iunie 1533, după ce primul mariaj cu Catherine este declarat nevalid, ultima soție a unui monarh, încoronată separat de soțul ei. Ea fusese amanta lui Henric, devenise regina lui, iar la 29 de ani, urma să-i fie victimă.
Căderea în dizgrație a lui Anne Boleyn
Începutul sfârșitului îl reprezintă nașterea, la 7 septembrie 1533, a primului copil al cuplului regal, care nu a fost băiatul promis și dorit, ci o fată, viitoarea regină Elisabeta I. Motivul principal al divorțului de Catherine de Aragon a fost incapacitatea ei de a dărui regelui Henric un moștenitor de sex masculin, lucru pe care Anne i l-a promis și după două alte sarcini nereușite, dar nu a mai avut ocazia să i-l ofere.
Fără suportul necondiționat al lui Henric, care devenise frustrat și plictisit de ea, Anne nu era iubită de nimeni: nici de popor, care deseori o numea „prostituată obraznică”, nici de curtea regală. Divorțul de Catherine a însemnat pentru popor pierderea unei regine credincioase și mărinimoase în detrimentul unei „prostituate” aliate cu Diavolul, fără scrupule, care a adus Protestantismul în Anglia.
Femeia energică, puternică, carismatică devenise nesigură, batjocorită și neadmirată de nimeni. Iubirea puternică, ce nu cunoștea niciun impediment, dintre ea și rege a fost înlocuită de minciuni, trădări și în final, de cel mai crud gest făcut de vreun rege al Angliei la adresa soției sale, condamnarea la pierderea capului pe eșafod. Acest lucru vine în contradicție cu motto-ul ei, „Cea mai fericită”.
Henry VIII: Have I made you unhappy ? Anne Boleyn: I will only be unhappy if you ever stopped loving me
(The Tudors)
Henric al VIII-lea: Te-am făcut nefericită? Anne Boleyn: Voi fi nefericită doar atunci când nu mă vei mai iubi.
(serialul The Tudors)
Pe când iubirea ei și devotamentul pentru Henric creșteau, dorind să îl facă fericit oferindu-i fiul mult visat, acesta deja își cunoscuse viitoarea regină (Jane Seymour) și căuta planul ideal pentru a o înlătura pe Anne din peisaj.
Adevărul nespus despre Anne Boleyn
A fost o femeie atât de tânără care a îndurat multe obstacole în numele iubirii, dar, spre deosebire de orice altă soție a lui Henric, nu și-a plecat niciodată capul cu umilință în fața lipsei de respect a acestuia. Indiferent de cauză, Anne și-a susținut cu tărie ideile într-o lume în care femeia trebuia să fie ascultătoare și supusă, iar acest lucru, pentru care în zilele noastre ar fi apreciată, a costat-o, printre altele, viața.
Deși soțul ei era cel care și-a înșelat de nenumărate ori nevestele, și-a desconsiderat fiicele, a torturat, a distrus destine, tot Anne, ca femeie, este demonizată în istorie pentru tăria ei de caracter, în ciuda faptului că i-a fost întotdeauna loială lui Henric și a dorit binele poporului.
Vezi această postare pe Instagram
După secole întregi în care cea mai cunoscută femeie a secolului al XVI-lea a fost portretizată în cărțile de istorie drept o manipulatoare, vrăjitoare, materialistă, noua carte a lui Hayley Nolan, Anne Boleyn: 500 de ani de minciuni „provoacă sursele convenționale utilizate adesea pentru a explora viața lui Boleyn, evidențiind în același timp eforturile umanitare, religioase și politice ale reginei.”
Cu două luni înainte de execuția sa, Boleyn a fost implicată în adoptarea unei legislații la nivel național, intitulată „Legea sărăciei”, care preciza că oficialii locali ar trebui să găsească de lucru pentru șomeri. Legea presupunea crearea unui nou consiliu de guvernare care să rivalizeze cu cel condus de Cromwell:
Nu era o bătăușă nemiloasă sau o seducătoare; ea a fost de fapt un om politic care a murit pentru că a promovat această lege radicală împotriva sărăciei, în Parlament.
În timp ce crearea legii a fost mult timp atribuită lui Cromwell, implicarea lui Boleyn a fost recunoscută ca parte a Săptămânii Parlamentului Regatului Unit din noiembrie 2019. „Povestea ei este mai relevantă acum ca niciodată, pentru că a fost un politician care a fost dat jos” spune Nolan. „Acest lucru încă se întâmplă; de aceea trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu adevărat pentru a ne asigura că istoria nu se va mai repeta.”
Moartea unei regine, începutul unei legende
De destinul său (tragic) încheiat în ziua de 19 mai 1536 s-a legat destinul întregii Anglii. Încarcerată în Turnul Londrei la data de 2 mai 1536 pentru adulter și trădare și executată pe 19 mai în același loc prin decapitare, Anne Boleyn rostește cu pietate ultimele sale cuvinte poporului englez.
Pregătindu-se pentru execuție, așa-numita „Anna celor o mie de zile a spus”:
„Am trăit ca regină și ca regină și mor (…)!”.
Anne Boleyn a fost una dintre cele mai puternice și influente personalități de sex feminin ale secolului al XVI- lea, fiind ridicată de la statutul de simplă amantă la cel de regină a Angliei. Ea a fost răsplătită cu iubire, avere, influență, faimă și ulterior puter , numai ca apoi să piardă totul într-o singură clipă.
Vezi această postare pe Instagram
Oameni buni creștini, am venit aici să mor, căci, potrivit legii și după lege sunt judecată să mor și, prin urmare, nu mă voi opune. Dacă acest sfârșit a fost voia lui Dumnezeu pentru mine, nu sunt aici să acuz pe nimeni și nici să vorbesc despre motivul pentru care sunt acuzată și condamnată să mor, dar mă rog lui Dumnezeu să-l salveze pe rege și să-i ofere o domnie lungă, pentru că un prinț mai blând și mai milostiv nu a existat niciodată: și pentru mine a fost mereu un domn bun și un suveran blând.
Și dacă cineva se va interesa de cauza mea, îi voi cere să judece cu bunătate. Și așa îmi iau adio de la lume și de la voi toți și doresc din toată inima să vă rugați pentru mine.
(chroniques-histoire.com)
După ce ați terminat de citit acest articol, puteți descoperi istoria unor altor personalități de sex feminin la fel de puternice și de curajoase: Sultanatul Femeilor – 8 femei ce au scris istorie în Imperiul Otoman.
Surse: Anne Boleyn Anne Boleyn Anne Boleyn Anne Boleyn
- The Tudors
- Anne Boleyn
- Anne Boleyn Has Had a Bad Reputation for Nearly 500 Years. Here’s How One Historian Wants to Change That
- The times of the Tudors
- 10 Fascinating Facts About Anne Boleyn
