1 martie în România | Tradiții și obiceiuri Mărțișor

1 martie în România – Tradiții, obiceiuri, superstiții

Venirea primăverii este, cu siguranță, un motiv de bucurie, mai ales pentru cei care iubesc căldura și reîntoarcerea la viață a naturii. Acest moment este marcat în România în fiecare an pe data de 1 martie, sărbătoare care a mai căpătat și numele de Mărțișor. În acest articol vom discuta pe larg despre tradiții, obiceiuri și origini ale zilei de 1 martie.

Pentru români, ziua de 1 martie marchează calendaristic începutul primăverii și este un moment însoțit de gestul simbolic de a oferi un mărțișor. Mărțișoarele sunt, de regulă, acele mici figurine cu diverse semnificații, precum potcoavă, trifoi, coșar, flori și multe altele, legate cu un șnur din ață roșie și albă. În zilele noastre, șnurul este legat fundiță și prins în piept cu un ac, fiind purtat de 1 martie sau chiar de-a lungul întregii luni.

1 martie sau Mărțișor – Care este originea sărbătorii?

Conform descoperirilor arheologice, există dovezi potrivit cărora prima zi a primăverii s-ar fi sărbătorit chiar începând de acum 8000 de ani. Acest obicei de a dărui mărțișoare de 1 martie pornește de la obiceiurile agrare de pe vremea dacilor și romanilor. Pe atunci, mărțișoarele erau aparent pietricele de culoare albă și roșie înșiruite pe o ață. Roșul semnifica focul, soarele și sângele și era asociat cu femeia, în vreme ce albul făcea trimitere la nori și la apele limpezi, asociind culoarea cu masculinul.

De aceea cele două șnururi de culoare albă și roșie este împletit, pentru a reprezenta uniunea dintre masculin și feminin. Altă explicație ar fi că cele două șnururi simbolizează anotimpurile vara și iarna, de acestea agățându-se o monedă de aur sau de argint. Șnurul mai reprezenta și funia anului și era dăruit de 1 martie, ziua Babei Dochia, la începutul Anului Agrar.

Cât despre originea numelui de Mărțișor, se pare că aceasta ar fi de origine latină, de la termenul „Martius”. Sărbătoarea are origini strâns legate și de Marte, zeul primăverii, agriculturii și al forțelor naturii care ocrotea turmele și câmpurile. Exista o sărbătoare dedicată acestui zeu, numită Matronalia, care avea loc pe 1 martie, în conformitate cu vechiul calendar roman. Romanii nu sunt singurul popor de care este legată originea zilei de 1 martie Mărțișor, pe lângă ei existând și vechii traci, care-l sărbătoreau pe zeul Marsyas Silen, inventatorul fluierului.

Vezi această postare pe Instagram

O postare distribuită de Daily Bucovina (@daily_bucovina)

Cum au apărut vestitorii primăverii

Există două legende care explică apariția vestitorilor primăverii. Conform uneia dintre ele, Soarele ar fi fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, fiind apoi eliberat de un viteaz. Curajosul om ar fi fost rănit în lupta cu zmeul, din rana sa scurgându-se sânge pe zăpada albă, de aici și cele două culori ale șnurului. După topirea zăpezii, în locul în care a curs sânge ar fi ieșit ghioceii, vestitorii consacrați ai primăverii.

O altă legendă are drept protagonistă Primăvara, care a zărit un ghiocel în timp ce se plimba în pădure. Vrând să-l ocrotească, aceasta a îndepărtat zăpada din jurul lui, însă a înfuriat-o pe Iarnă, care a trimis ger năprasnic, înghețând ghiocelul la loc. Primăvara s-a rănit la un deget în timp ce încerca să încălzească ghiocelul în palme, iar sângele care a curs din rana ei a adus gingașa floare la viață.

Cele mai frumoase tradiții de 1 martie Mărțișor

Majoritatea tradițiilor de 1 martie datează încă din vechime, însă puține dintre ele mai sunt practicate astăzi așa cum trebuie. O credință veche spune că purtarea de către copii a unui mărțișor din șnur cu o monedă aducea noroc. Existau zone în care mărțișorul se purta timp de 12 zile. La finalul acestora, copilul îl lega de un pom tânăr, iar dacă pomul o ducea bine de-a lungul anului, se credea că și copilului avea să-i meargă bine în viață.

Pentru fete exista obiceiul de a purta un mărțișor la gât până la înflorirea pomilor sau sosirea berzelor, șnurul fiind apoi legat de un copac. Mărțișorul nu s-a purtat, deci, dintotdeauna în piept. Acesta s-a purtat chiar și la mână sau la gât, conform datelor istorice. Conform unor credințe vechi, purtătorii mărțișorului urmau să fie protejați de arșița soarelui pe timpul verii și binecuvântați cu frumusețe și sănătate. La aromâni, mărțișorul se punea în ajunul zilei de 1 martie, pe 28 sau pe 29 februarie.

Tradițiile diferă și în funcție de fiecare regiune a țării. De exemplu, în Transilvania, oamenii au obiceiul de a împodobi ferestrele și ușile cu mărțișoare pentru a alunga ghinionul și a atrage norocul. În Banat există obiceiul ca fetele să se spele cu zăpadă pentru a avea parte de iubire. În nordul țării, mai exact Moldova, Maramureș, dar și Bucovina, fetele și femeile oferă și ele mărțișoare băieților și bărbaților. Un alt obicei spune că dacă-ți pui o dorință atunci când legi mărțișorul de un copac, dorința se va îndeplini imediat.

Baba Dochia și alte superstiții de 1 martie Mărțișor

1 martie este o zi marcată de multe superstiții ce datează de mulți ani și pe care unii români le respectă și astăzi. Una dintre cele mai cunoscute superstiții și legende este legată de Baba Dochia. Legenda spune că Baba Dochia și-ar fi trimis nora să culeagă fragi. Fata, ajutată de Dumnezeu, îndeplinește cerința Babei Dochia, cea din urmă crezând că a venit primăvara. Îmbrăcată cu nouă cojoace, Baba Dochia pornește spre munte, însă vremea o face să-și dea rând pe rând jos fiecare cojoc.

Urcarea muntelui de către Baba Dochia ar fi durat 9 zile, de aici și apariția tradiției cunoscute astăzi sub numele de „Zilele Babei”. Practic, de aici provine obiceiul de a alege o așa zisă „babă”, adică o zi din primele 9 zile ale primăverii. Conform superstiției, cum va fi vremea în ziua respectivă, așa va fi toată primăvara ta. Astfel, dacă de „baba” pe care ți-ai ales-o este vreme frumoasă și însorită, se consideră că vei avea o primăvară asemenea. Dacă, din contră, plouă și este frig, există credința că așa va fi și primăvara ta. O altă variantă ar fi că așa cum este „baba” ta, așa îți este și personalitatea.

O altă variantă a legendei spune că nora Babei Dochia ar fi fost trimisă la râu pentru a spăla un ghem de lână neagră până devine alb. Norei i-ar fi sângerat degetele din cauza frigului, făcând ca ghemul de lână neagră să se coloreze în roșu. Funia din ața albă și neagră împletită de Baba Dochia ar fi avut, de asemenea, rolul de a o ajuta să țină socoteala zilelor și nopților. Zilele ar fi, deci, reprezentate de alb, iar nopțile de negru.

Alte obiceiuri de 1 martie Mărțișor practicate în prezent

În România zilelor noastre, mărțișorul se dăruiește cu precădere doamnelor și domnișoarelor, dar există zone ale țării unde și băieții și bărbații primesc mărțișoare. Obiectele de care este legat șnurul alb și roșu nu mai sunt de mult timp doar potcoave sau coșari. Multe mărțișoare din magazine sunt acum cu inimi, animale sau obiecte în fel de fel de culori, la prețuri pentru toate buzunarele.

Această sărbătoare nu există doar în România. Și în Republica Moldova și Bulgaria, Albania și Macedonia există tradiții asemănătoare. În Bulgaria, sărbătoarea se numește Martenitsa, iar șnurul roșu semnifică sănătate și dragoste. În Albania și Macedonia, doar copiii poartă șnurul bicolor, însă numai timp de două săptămâni, după care îl leagă în copac pentru a pune spiritele rele pe fugă.

Cu toate că multe dintre tradiții și obiceiuri s-au pierdut odată cu trecerea timpului, gestul simbolic de a oferi un mărțișor de 1 martie s-a păstrat. Alături de el, a rămas și purtarea mărțișorului în piept pe toată durata lunii, nu doar de 1 martie.

Citește și:

Surse articol:

903 total views, 2 views today

1 martie, mărțișor, tradiții

Manuela Hlușcu

Este pasionată de studiul limbilor străine, în special limbile franceză și portugheză. Acceptă constant noi provocări, dorește să se perfecționeze în diverse domenii și este mereu în căutare de noi experiențe.

Toate articolele »